Acest capitol prezintă proiectul OCDE-UE cu autoritățile de concurență din Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și România. Acesta explică obiectivele și rezultatele proiectului, care includ analize tehnice, recomandări și consolidarea capacităților. Capitolul explică ce este trucarea licitațiilor și cum subminează aceasta concurența în achizițiile publice. Acesta subliniază importanța activităților de promovare pentru a limita riscul de trucare a licitațiilor și pentru a ajuta la identificarea și raportarea semnalelor de alarmă. În cele din urmă, capitolul menționează principalele instrumente juridice ale OCDE și UE privind combaterea trucării licitațiilor și oferă o imagine de ansamblu asupra cadrului legislativ și a aplicării acestuia împotriva trucării licitațiilor în cele șase țări participante la proiect.
Combaterea trucării licitațiilor în achizițiile publice din Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și România
Abstract
În septembrie 2024, OCDE a lansat un proiect pe o durată de doi ani cu autoritățile de concurență din Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și România. Proiectul este finanțat de Grupul Operativ pentru Reforme și Investiții (SG REFORM) al Comisiei Europene (UE) prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic (IST)1. Scopul acestuia este de a ajuta cele șase autorități să prevină și să detecteze cartelurile în domeniul achizițiilor publice, să sporească nivelul de conformare cu dreptul concurenței și să promoveze piețe de achiziții publice mai competitive. Proiectul combină analize tehnice, recomandări de politici publice și practici (prin intermediul unui manual de formare și al prezentului raport), precum și activități de consolidare a capacităților.
Achizițiile publice constituie un instrument fundamental pentru furnizarea de servicii publice și realizarea obiectivelor majore de politică publică. În țările OCDE-UE, cheltuielile cu achizițiile publice ca pondere din produsul intern brut (PIB) s-au situat la 14,8 % în 2023, 13,9 % în 2019 și 15 % în 2021 (OECD, 2025[1]). Ca pondere din totalul cheltuielilor publice, acestea au reprezentat 30 % în 2023, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de 2019 (29,8 %) și cu 0,8 puncte procentuale față de 2021 (29,2 %). Ponderea achizițiilor publice în 2023 pentru cele șase țări a fost următoarea (OECD, 2025[1]):
Austria: 15,1 % din PIB și 28,6 % din totalul cheltuielilor publice;
Bulgaria: 11,2 % din PIB și 29 % din totalul cheltuielilor publice;
Croația: 15,5 % din PIB și 33,1 % din totalul cheltuielilor publice;
Cipru: 7 % din PIB (World Bank, 2022[2]);
Grecia: 12,6 % din PIB și 25,4 % din totalul cheltuielilor publice;
România: 12,2 % din PIB și 30,1 % din totalul cheltuielilor publice.
Având în vedere amploarea cheltuielilor cu achizițiile publice, riscurile asociate trucării licitațiilor sunt considerabile. Cartelurile de trucare a licitațiilor sunt secrete, ceea ce face dificilă estimarea impactului lor deplin. Cu toate acestea, cercetările empirice sugerează că înțelegerile anticoncurențiale în domeniul achizițiilor publice pot duce la supraevaluări ale prețurilor de aproximativ 20 % din valoarea finală a contractului (Smuda, 2012[3]). Având în vedere sumele mari implicate în achizițiile publice, aceste supraevaluări se pot traduce în pierderi anuale de ordinul miliardelor din fonduri publice. Acest impact financiar se adaugă unui context macroeconomic caracterizat de o inflație persistentă2, în care bugetele publice sunt supuse unei presiuni tot mai mari.
Tendințele în materie de aplicare a legii reflectă, de asemenea, amploarea și persistența problemei. Conform datelor OCDE (2025[4]), 44 % din toate deciziile de constatare a încălcării normelor concurențiale de tip cartel din 2023 au vizat trucarea licitațiilor, în creștere față de 39 % în 2022 (Figura 1.1). Aceste cifre confirmă faptul că trucarea licitațiilor rămâne una dintre cele mai răspândite și mai dăunătoare forme de coluziune și că autoritățile de concurență la nivel global continuă să o investigheze cu prioritate.
Notă: datele se bazează pe cele 63 de jurisdicții din baza de date CompStats a OCDE, care au furnizat informații privind deciziile referitoare la carteluri și deciziile de constatare a încălcării normelor concurențiale prin trucarea licitațiilor pentru perioada 2021–2023.
Sursă: OCDE CompStats; OCDE (2025[4]), OECD Competition Trends 2025, https://doi.org/10.1787/8c4bd00b-en.
Acest proiect a fost dezvoltat ca răspuns la aceste provocări. Scopul său este de a consolida rolul de promovare al celor șase autorități de concurență, de a oferi funcționarilor publici instrumente practice și cunoștințele necesare pentru a aborda fenomenul trucării licitațiilor și de a genera piste de investigație pentru posibile cazuri de trucare a licitațiilor. În acest sens, proiectul se concentrează pe integrarea conformării la normele de concurență în procedurile de achiziții publice într-un mod cât mai eficient, identificând sinergii între achizițiile publice și obiectivele în materie de concurență.
OCDE a desfășurat interviuri ample de documentare cu instituții publice din fiecare țară participantă (a se vedea tabelul 2 din anexa A). Aceste interviuri au urmărit să înțeleagă modul de cooperare dintre autoritățile de concurență și organismele publice relevante, inclusiv instituțiile responsabile de achiziții publice, audit și aplicarea sancțiunilor penale. În cazurile în care existau cadre formale (cum ar fi acorduri de cooperare interinstituțională), discuțiile s-au axat pe identificarea oportunităților de îmbunătățire. În situațiile în care cooperarea era limitată sau absentă, interviurile au contribuit la identificarea oportunităților de implicare și a mecanismelor care să faciliteze sau să formalizeze cooperarea.
OCDE a organizat, de asemenea, trei ateliere personalizate în fiecare dintre cele șase țări beneficiare dedicate principalelor categorii de părți interesate: autoritățile contractante, sistemul judiciar și autoritățile din afara sferei de aplicare a dreptului concurenței, precum și sectorul privat (a se vedea tabelul 1 din anexa A). În plus, au fost organizate trei ateliere dedicate organismelor de aplicare a legii din afara domeniului concurenței (precum instituțiile de audit, parchetele și structurile de poliție financiară) în Cipru, Bulgaria și România. În Austria, Croația și Grecia, aceste părți interesate au participat la atelierele judiciare.
Cele 21 de ateliere au permis un schimb bogat de experiențe naționale și internaționale, precum și colectarea unui set divers de practici și perspective. Fiecare categorie a beneficiat de sesiuni de formare specializate, concepute pentru a răspunde rolului său specific:
Atelierele destinate funcționarilor responsabili cu achizițiile publice și autorităților din afara sferei de aplicare a dreptului concurenței s-au axat pe conceperea de proceduri de achiziții favorabile concurenței, pe riscurile și costurile asociate trucării licitațiilor, pe semnalele de alarmă privind coluziunea/trucarea licitațiilor și pe modul de raportare a cazurilor suspecte. Acestea au abordat, de asemenea, acțiunile în despăgubire pentru victimele trucării licitațiilor (în acest caz, autoritățile contractante care suportă prețurile supraevaluate generate de carteluri).
Atelierele destinate judecătorilor de contencios administrativ și de drept civil au abordat teme specifice dreptului concurenței, precum standardele probatorii necesare în cazurile de trucare a licitațiilor și condițiile aplicabile acțiunilor în despăgubire.
Atelierele destinate sectorului privat au urmărit creșterea gradului de conștientizare privind riscurile juridice și prejudiciile economice generate de coluziune, obligațiile de conformare în cadrul procedurilor de achiziție, funcționarea programelor de clemență, canalele de avertizare în interes public și conceperea mecanismelor interne de conformare.
Prezentul raport urmărește să consolideze principalele lecții învățate în cadrul proiectului, atât din activitățile de documentare, cât și din atelierele organizate. Cu excepția cazului în care se indică altfel, raportul reflectă situația juridică, instituțională și de aplicare a legii în cele șase țări participante la proiect până la sfârșitul anului 2025. Fiind unul dintre principalele rezultate scrise ale proiectului, prezentul raport prezintă o serie de inițiative de promovare de succes, inclusiv ghiduri privind conceperea procedurilor de achiziție, modele de cooperare interinstituțională și mecanisme de raportare a suspiciunilor (cum ar fi sistemele de avertizare în interes public). Aceste instrumente urmăresc să sprijine memoria instituțională, să îndrume strategiile viitoare și să asigure continuitatea cooperării. Celălalt rezultat major al proiectului îl constituie un manual de formare destinat achizitorilor.
Proiectul a urmărit trei obiective: (1) creșterea gradului de conștientizare a autorităților contractante și a altor entități publice și private relevante cu privire la riscurile și prejudiciile cauzate de cartelurile de trucare a licitațiilor; (2) consolidarea activităților de promovare și a prezenței autorităților de concurență în promovarea conformării cu dreptul concurenței în domeniul achizițiilor publice; și (3) instituționalizarea cooperării dintre autoritățile de concurență și autoritățile din domeniul achizițiilor publice, precum și alte organisme de supraveghere. Împreună, aceste trei obiective constituie piloni complementari ai unei strategii cuprinzătoare de consolidare a conformării cu dreptul concurenței în domeniul achizițiilor publice și de combatere a trucării licitațiilor.
Activitățile de promovare și cooperarea sunt strâns legate. Activitățile de promovare oferă părților interesate relevante cunoștințele și competențele necesare pentru a recunoaște semnalele de alarmă, pentru a concepe proceduri de achiziție favorabile concurenței și pentru a înțelege consecințele juridice ale coluziunii. Cooperarea asigură apoi transformarea acestei conștientizări în acțiuni concrete, prin crearea unor mecanisme instituționale de schimb de informații, raportare și aplicare coordonată a legii. Structura raportului reflectă această abordare:
Capitolul 1 prezintă domeniul de aplicare și contextul proiectului, expune instrumentele juridice relevante ale OCDE și oferă o imagine de ansamblu asupra cadrului de reglementare și a aplicării legislației privind trucarea licitațiilor în cele șase țări participante.
Capitolul 2 abordează cel de-al doilea obiectiv al proiectului, respectiv consolidarea metodelor și a conținutului activităților de promovare. Acesta analizează categoriile de public-țintă, instrumentele și mecanismele de promovare, precum și principalele teme identificate în cadrul proiectului, cum ar fi identificarea și raportarea trucării licitațiilor, conceperea procedurilor de achiziție, ofertele comune, excluderea ofertanților, avertizarea în interes public, programele de clemență, accesul la datele privind achizițiile publice, despăgubirea pentru prejudiciile cauzate de carteluri și programele de conformare.
Capitolul 3 tratează cel de-al treilea obiectiv al proiectului privind instituționalizarea cooperării. Acesta trece în revistă modele de cooperare formală și informală și prezintă concluzii rezultate din ateliere și din reuniunile de documentare desfășurate la nivelul fiecărei țări participante.
Trucarea licitațiilor reprezintă acorduri coluzive între ofertanți actuali sau potențiali implicați într-o procedură de achiziție, care, în loc să își pregătească și să își depună ofertele în mod independent, își coordonează comportamentul și/sau strategia pentru a predetermina rezultatul procedurii de atribuire. Prin subminarea concurenței, cartelurile de trucare a licitațiilor împiedică achizitorii publici să obțină cel mai bun raport calitate-preț, deoarece prețurile sunt majorate artificial sau calitatea este redusă pentru a maximiza profiturile. Astfel de practici constituie carteluri grave (OECD, 2019[5]) și sunt strict interzise de dreptul concurenței în toate țările membre ale OCDE3. După cum se subliniază în Recomandarea OCDE privind combaterea trucării licitațiilor în domeniul achizițiilor publice:
coluziunea în cadrul procedurilor de achiziții publice, sau trucarea licitațiilor, se numără printre cele mai grave încălcări ale dreptului concurenței, afectând direct achizitorii publici prin creșterea prețurilor, reducerea calității, stabilirea de restricții sau cote de producție ori prin împărțirea sau segmentarea piețelor, ceea ce face ca bunurile și serviciile să devină inaccesibile sau nejustificat de scumpe pentru achizitorii publici, în detrimentul utilizatorilor finali ai serviciilor și bunurilor publice, precum și al contribuabililor.[OECD/LEGAL/0396]
Investigațiile privind trucarea licitațiilor (la fel ca orice investigație privind cartelurile) reprezintă o provocare, deoarece schemele coluzive ale companiilor sunt secrete și concepute pentru a evita detectarea. Cu toate acestea, piețele de achiziții publice sunt mai ușor de monitorizat în ceea ce privește indicii ale unei posibile coluziuni (semnale de alarmă), deoarece sistemele de achiziții publice generează date structurate și trasabile.
Combaterea coluziunii în procedurile de achiziții publice este o prioritate pentru agențiile de concurență la nivel mondial. Cele șase autorități de concurență din cadrul acestui proiect nu fac excepție: toate au sancționat cartelurile de trucare a licitațiilor în jurisdicțiile lor (a se vedea secțiunea 1.4). Totuși, la fel ca în cazul altor forme de comportament de tip cartel, schemele de trucare a licitațiilor funcționează în mod secret și sunt dificil de detectat, în special deoarece companiile găsesc modalități noi și complexe de a se coordona. Prin urmare, autoritățile trebuie să identifice modalități de a lua cunoștință de posibilele carteluri.
Activitățile de promovare adresate oricăror persoane care pot preveni sau limita riscul de trucare a licitațiilor și/sau care pot identifica semnale de alarmă joacă un rol esențial în aplicarea legislației în domeniul cartelurilor. Funcționarii responsabili cu achizițiile publice, care gestionează procedurile de atribuire, sunt cei mai în măsură să detecteze trucarea licitațiilor și, prin urmare, reprezintă parteneri esențiali pentru autoritățile de concurență. În plus, sunt relevante și autoritățile din afara sferei de aplicare a dreptului concurenței. Printre aceștia se numără auditorii din sectorul public și procurorii însărcinați cu investigații economice și financiare, precum și poliția financiară și economică, care aplică legea în domeniul fraudei, corupției sau criminalității financiare. Acești actori pot identifica tipare suspecte sau indicii ale coluziunii. Activitățile de promovare bine țintite pot contribui la dezvoltarea cunoștințelor necesare pentru identificarea comportamentelor suspecte, la intensificarea aplicării legii și la prevenirea mai eficientă a trucării licitațiilor, precum și la obținerea unor rezultate mai competitive în cadrul procedurilor de achiziții.
În pofida eforturilor importante depuse în ultimii ani (a se vedea secțiunea 1.4), Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și România continuă să se confrunte cu dificultăți în prevenirea și detectarea trucării licitațiilor. În primul rând, este posibil ca achizitorii publici și autoritățile din afara sferei de aplicare a dreptului concurenței să nu cunoască atât de bine legislația în domeniul concurenței, în special gravitatea, indiciile și consecințele juridice ale trucării licitațiilor. Prin urmare, aceștia pot trece cu vederea semnalele de alarmă ale comportamentelor coluzive sau pot omite să raporteze în mod corespunzător suspiciunile identificate. ‑În al doilea rând, cooperarea interinstituțională între organismele din sectorul public este adesea insuficientă. Incertitudinea cu privire la informațiile care pot fi partajate în mod legal și momentul în care acest lucru este permis, absența protocoalelor de cooperare și lipsa unei înțelegeri reciproce cu privire la mandatele instituționale (ce poate fi solicitat și ce se poate aștepta de la diferitele autorități) pot împiedica coordonarea și raportarea eficientă a suspiciunilor de trucare a licitațiilor. În al treilea rând, amploarea activităților de promovare desfășurate de autoritățile de concurență rămâne adesea limitată, în special în afara structurilor administrației publice centrale. Prin urmare, funcționarii publici din cadrul autorităților contractante (în special la nivel local și regional) nu sunt întotdeauna conștienți de riscurile și semnalele coluziunii sau de rolul pe care îl pot avea în sprijinirea aplicării dreptului concurenței. Astfel, nivelul redus al raportărilor privind încălcarea dreptului concurenței nu reflectă neapărat lipsa acestor încălcări, ci faptul că posibilele semnale de alarmă rămân necunoscute sau neraportate.
Activitățile de promovare sunt esențiale pentru aplicarea eficientă a dreptului concurenței: cu cât funcționarii publici sunt mai conștienți și mai bine instruiți, cu atât este mai probabil ca aceștia să detecteze comportamentele coluzive. Activitățile de promovare contribuie la creșterea gradului de conștientizare instituțională, încurajează raportarea de către funcționarii publici și promovează o cultură a conformării în rândul participanților din piață, stimulând membrii cartelurilor să coopereze cu autoritățile. Activitățile de promovare și aplicarea legii reprezintă „două fețe ale aceleiași monede” și trebuie desfășurate împreună pentru combaterea eficientă a trucării licitațiilor (OECD, 2019[6]).
Prin intermediul Comitetului pentru Concurență, OCDE sprijină de mult timp guvernele în conceperea unor sisteme de achiziții publice reziliente la comportamente coluzive. Un instrument esențial în acest sens îl reprezintă Recomandarea privind combaterea trucării licitațiilor în domeniul achizițiilor publice [OECD/LEGAL/0396].4 Aceasta încurajează guvernele să își revizuiască sistemele de achiziții publice la toate nivelurile, pentru a identifica vulnerabilitățile existente și pentru a introduce măsuri de protecție care să promoveze concurența și să descurajeze coluziunea.
Recomandarea abordează diferite dimensiuni ale combaterii trucării licitațiilor. Printre acestea se numără prevenirea, detectarea, evaluarea legislației și a practicilor în materie de achiziții publice, cooperarea, sancțiunile disuasive pentru membrii cartelurilor (inclusiv excluderea participanților la carteluri de la procedurile de achiziții) și acordarea de despăgubiri victimelor cartelurilor (inclusiv autorităților contractante). Recomandarea solicită organismelor publice să conceapă proceduri de achiziție care să maximizeze participarea, să reducă predictibilitatea pentru membrii cartelurilor și să evite barierele inutile la intrarea pe piață. De asemenea, aceasta formulează recomandări privind consolidarea cooperării în sectorul public. Pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandării, OCDE a elaborat Liniile directoare pentru combaterea trucării licitațiilor în procedurile de achiziții publice (OECD, 2026[7]), care oferă sfaturi practice funcționarilor din domeniul achizițiilor publice și al concurenței. Împreună, Recomandarea și Liniile directoare oferă un set complet de instrumente pentru consolidarea concurenței în achizițiile publice și reprezintă baza conceptuală a prezentului proiect.
Deși recomandările și liniile directoare OCDE nu au caracter juridic obligatoriu, acestea reflectă un angajament politic puternic față de principiile pe care le promovează și implică o așteptare privind punerea în aplicare a acestora. Într-adevăr, un raport OCDE din 2016 a confirmat că recomandarea (OECD, 2016[8]) era utilizată pe scară largă de autoritățile de concurență și de achiziții publice. Recomandarea a servit ca bază pentru programe de promovare și a contribuit la orientarea conceperii procedurilor de achiziție și la detectarea cazurilor de coluziune.
În mod important pentru acest proiect, Recomandarea subliniază nevoia de cooperare între autoritățile de concurență și alți actori relevanți (cum ar fi autoritățile contractante, instituțiile de audit și agențiile anticorupție) pentru a sprijini conștientizarea și detectarea timpurie a trucării licitațiilor. Aceasta subliniază, de asemenea, valoarea activităților de promovare, solicitând autorităților de concurență să se implice în colaborarea cu funcționari responsabili cu achizițiile publice și cu sectorul privat pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor de coluziune, pentru a promova conformitatea și pentru a încuraja utilizarea semnalelor de alarmă, a instrumentelor de avertizare în interes public și a mecanismelor de clemență.
În special, Recomandarea prevede următoarele:
„Să ofere sau să faciliteze sprijin autorităților de achiziții publice pentru organizarea de programe de formare destinate funcționarilor responsabili cu achizițiile publice, auditorilor și anchetatorilor de la toate nivelurile administrației publice, precum și procurorilor și judecătorilor (după caz), privind tehnici de identificare a comportamentelor suspecte și a tiparelor neobișnuite de ofertare care pot indica existența coluziunii.”
„Să stabilească o relație continuă cu autoritățile de achiziții publice, astfel încât, în situația în care mecanismele preventive nu reușesc să protejeze fondurile publice împotriva coluziunii, aceste autorități să raporteze suspiciunile de coluziune către autoritățile de concurență (pe lângă orice altă autoritate competentă) și să aibă încredere că autoritățile de concurență vor sprijini investigarea și urmărirea în justiție a oricăror posibile comportamente anticoncurențiale și că persoana care raportează nu va face obiectul represaliilor.”
„Să desfășoare activități de promovare în raport cu potențialii furnizori și cu organizațiile profesionale și patronale din industrie, pentru a-i informa cu privire la riscurile de trucare a licitațiilor, sancțiuni, programe de clemență și instrumente de avertizare în interes public, precum și pentru a le solicita implicarea în prevenirea și detectarea eficientă a trucării licitațiilor, inclusiv, în cele din urmă, prin inițiative de conformare cu dreptul concurenței. Astfel de activități de promovare pot include programe de formare și ghiduri.”
Liniile directoare OCDE pentru combaterea trucării licitațiilor în procedurile de achiziții publice (OECD, 2026[7]) sprijină punerea în aplicare a recomandării. Acestea oferă sfaturi concrete și practice pentru funcționarii din domeniul achizițiilor publice și al concurenței. În mod deosebit, Liniile directoare includ două liste care au fost utilizate ca bază pentru activitățile de consolidare a capacităților în cadrul acestui proiect:
Lista de verificare pentru conceperea procedurilor de achiziții detaliază măsuri menite să sprijine planificarea și desfășurarea achizițiilor într-un mod care limitează riscurile de trucare a licitațiilor. Astfel de măsuri includ înțelegerea pieței și a potențialilor furnizori, adoptarea unor cerințe de participare și criterii de atribuire favorabile concurenței, utilizarea achizițiilor electronice, precum și informarea ofertanților cu privire la existența și amploarea sancțiunilor aplicabile în caz de trucare a licitațiilor.
Lista de verificare pentru detectarea licitațiilor trucate stabilește semnale de alarmă care ajută la identificarea și raportarea schemelor de trucare a licitațiilor. Printre semnalele de alarmă se numără modele neobișnuite de ofertare sau de stabilire a prețurilor, precum și comportamente sau declarații suspecte ale ofertanților.
În plus, OCDE a elaborat două liste de verificare practice pentru a sprijini funcționarii responsabili cu achizițiile publice în domenii specifice. Ambele liste de verificare, aprobate de Comitetul pentru concurență al OCDE în decembrie 2017, completează recomandarea și liniile directoare, oferind instrumente menite să protejeze concurența efectivă în cadrul achizițiilor publice:
Lista de verificare OCDE pentru protejarea concurenței la împărțirea contractelor în loturi (OECD, 2018[9]) oferă îndrumări pentru a se asigura faptul că împărțirea unei achiziții în loturi nu afectează negativ concurența. Aceasta subliniază, printre altele, necesitatea de a lua în considerare structura pieței înainte de împărțirea în loturi și de conceperea acestora în așa fel încât coluziunea să fie mai dificilă (de exemplu, variind dimensiunea sau componența loturilor sau introducând imprevizibilitatea).
Lista de verificare pentru protejarea concurenței la gestionarea riscurilor ofertelor foarte scăzute (OECD, 2018[10]) oferă îndrumări cu privire la modul de abordare a riscurilor potențiale legate de ofertele anormal de scăzute, fără a descuraja ofertele competitive legitime. Aceasta evidențiază măsuri precum asigurarea unei estimări realiste a costurilor, utilizarea unor criterii de evaluare care depășesc componenta de preț, impunerea de sancțiuni proporționale pentru neexecutarea contractului și sesizarea autorităților de concurență în cazul ofertelor strategice sub nivelul costurilor.
OCDE a elaborat și alte instrumente relevante pentru combaterea trucării licitațiilor. Recomandarea privind o acțiune eficientă împotriva cartelurilor grave [OECD/LEGAL/0452] definește trucarea licitațiilor ca o formă de cartel grav. Recomandarea face apel la factorii de decizie politică să adopte și să aplice norme stricte împotriva cartelurilor. Printre dispozițiile deosebit de relevante ale Recomandării pentru aplicarea legislației în materia trucării licitațiilor se numără cele referitoare la utilizarea programelor de clemență, analiza proactivă a datelor privind achizițiile publice pentru detectarea cartelurilor, precum și importanța cooperării dintre autoritățile de concurență și alte organisme publice, inclusiv autoritățile de achiziții publice și agențiile anticorupție. Recomandarea promovează utilizarea mecanismelor de avertizare în interes public.
Dincolo de domeniul politicii în materie de concurență, Recomandarea privind achizițiile publice [OECD/LEGAL/0411] promovează o abordare strategică și integrată a achizițiilor publice și oferă îndrumări privind transparența, integritatea, eficiența, digitalizarea, implicarea părților interesate și gestionarea riscurilor pe parcursul întregului ciclu de achiziții publice. Mai multe dintre dispozițiile sale sunt relevante pentru reducerea riscurilor de coluziune și îmbunătățirea capacității de detectare a acestora. În special, Recomandarea încurajează utilizarea procedurilor competitive de atribuire ca metodă standard de achiziție, susține utilizarea achizițiilor electronice pentru creșterea transparenței și trasabilității și recomandă instituirea unor garanții solide de integritate, precum și organizarea de programe de formare pentru funcționarii responsabili cu achizițiile publice. În plus, recomandarea subliniază importanța datelor privind achizițiile publice pentru monitorizarea procedurilor de achiziții.
În calitate de state membre ale UE, cele șase țări respectă Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care interzice acordurile orizontale ce restrâng concurența pe piața internă (inclusiv practicile de trucare a licitațiilor). Procedurile naționale de punere în aplicare și clasificarea încălcărilor diferă de la un stat la altul (respectiv regim exclusiv administrativ versus regim administrativ și penal). Cu toate acestea, dispozițiile de fond privind trucarea licitațiilor, competențele de investigare ale autorităților de concurență și impunerea de amenzi sunt în mare parte aliniate la legislația UE în domeniul concurenței.
Următoarele paragrafe oferă o scurtă prezentare a cadrului juridic general al UE, precum și a cadrului juridic național și a practicii de aplicare a legii în fiecare dintre cele șase țări participante.
La nivelul UE, articolul 101 alineatul (1) din TFUE interzice acordurile și practicile concertate între întreprinderi, precum și deciziile asociațiilor de întreprinderi, care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței pe piața internă și care pot afecta comerțul dintre statele membre. Practicile de trucare a licitațiilor sunt considerate o formă gravă de comportament de cartel și, prin urmare, intră sub incidența acestei dispoziții. De asemenea, acestea constituie restricții grave ale concurenței și sunt considerate ilegale prin obiect, fără a fi necesară demonstrarea unor efecte concrete asupra pieței pentru a fi calificate ca încălcări ale legii. Dispozițiile naționale privind acordurile anticoncurențiale și practicile concertate, inclusiv cele din cele șase țări, sunt armonizate în temeiul articolului 101 din TFUE și reflectă cadrul juridic al UE.
Competența de aplicare a articolului 101 este împărțită între Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) și autoritățile naționale de concurență. În practică, autoritățile naționale investighează și urmăresc în justiție majoritatea cazurilor de trucare a licitațiilor în domeniul achizițiilor publice, întrucât acestea apar, de regulă, în cadrul procedurilor de achiziție desfășurate pe piețele naționale și afectează concurența în principal la nivelul statului membru respectiv. Cu toate acestea, Comisia este în mod special competentă să aplice articolul 101 din TFUE atunci când unul sau mai multe acorduri sau practici concertate produc efecte asupra concurenței în mai mult de trei state membre (de exemplu, pe piețe transfrontaliere care cuprind mai mult de trei state membre sau pe mai multe piețe naționale distincte).
Comisia este cea mai în măsură să gestioneze cazurile de trucare a licitațiilor strâns legate de alte dispoziții din tratat care intră în competența sa exclusivă sau care se aplică mai eficient la nivelul UE (de exemplu, procedurile de achiziții publice finanțate din bugetul UE). Intervenția UE poate fi, de asemenea, justificată în cazul în care adoptarea unei decizii a Comisiei este necesară pentru elaborarea politicii în domeniul concurenței ca răspuns la o problemă nouă sau pentru a asigura o aplicare eficientă și uniformă la nivelul Uniunii.5 Comisia are competențe extinse de investigare și poate impune amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri totală a unei întreprinderi. Deși numărul acestor cazuri este mai redus comparativ cu cel al autorităților naționale, Comisia a adoptat în ultimii ani decizii importante privind trucarea licitațiilor. Printre acestea se numără cartelurile pentru furnizarea de grenade militare de mână6, conserve de legume7 și unități de disc optice8, care implică scheme de trucare a licitațiilor, precum fixarea prețurilor, împărțirea piețelor și a clienților, precum și strategii coordonate de ofertare.
În septembrie 2023, Comisia Europeană a constatat că doi producători din domeniul apărării, RUAG și Diehl, au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din TFUE prin împărțirea piețelor naționale pentru furnizarea de grenade militare de mână în Spațiul Economic European (SEE).
Între 2007 și 2021, companiile au convenit să nu concureze pe piețele naționale alocate fiecăreia și și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurilor de achiziții publice și al cererilor de achiziție directă formulate de autoritățile naționale. Cartelul a acoperit atât grenade militare de mână ofensive, cât și pe cele defensive și a implicat împărțirea piețelor și schimbul de informații sensibile din punct de vedere concurențial, eliminând efectiv concurența în cadrul procedurilor de achiziții publice afectate.
Încălcarea a fost descoperită în urma unei cereri de clemență depuse de RUAG, care a obținut imunitate totală la amenzi. Ulterior, Comisia a efectuat inspecții inopinate la sediile Diehl și a aplicat procedura recunoașterii în cadrul investigației. Diehl a beneficiat de o reducere de 50 % a amenzii pentru cooperarea în cadrul programului de clemență și de o reducere suplimentară de 10 % pentru încheierea unei înțelegeri, rezultând o amendă finală de 1,2 milioane EUR.
Sursă: Comisia Europeană (2023), Caz AT.40760 – Hand grenades, https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases1/202350/AT_40760_9770404_1218_4.pdf.
Urmează o trecere în revistă a legislației și a practicilor împotriva trucării licitațiilor în cele șase țări.
1.4.1. Austria
În Austria există două acte legislative principale privind concurența. Legea privind cartelurile (Kartellgesetz) conține normele de concurență de fond și normele procedurale ale instanțelor competente în materie de carteluri, în timp ce Legea privind concurența (Wettbewerbsgesetz) definește instrumentele de investigare ale Autorității Federale pentru Concurență (AFCA). Interzicerea comportamentelor anticoncurențiale, inclusiv a cartelurilor grave precum trucarea licitațiilor, este prevăzută la secțiunea 1 și următoarele din Legea privind cartelurile, dispoziții care corespund articolului 101 TFUE.
Trucarea licitațiilor constituie, de asemenea, o infracțiune penală în temeiul secțiunii 168b din Codul penal austriac (Strafgesetzbuch), fiind sancționată cu până la trei ani de închisoare. În anumite condiții, trucarea licitațiilor poate fi încadrată și ca fraudă, caz în care pedepsele pot ajunge până la zece ani de închisoare. Aplicarea dreptului penal în cazurile de trucare a licitațiilor a fost, în trecut, rară. În ultimii ani însă, autoritățile de urmărire penală au început să investigheze astfel de cazuri în mod sistematic. Standardele de probă pentru o condamnare penală sunt ridicate.
Articolul 78 alineatul (1) din Legea federală a achizițiilor publice din Austria prevede excluderea de la procedurile de achiziții publice viitoare. Articolul prevede că autoritățile contractante trebuie să excludă companiile de la participarea la procedurile de achiziție atunci când există „indicii suficient de plauzibile” că a avut loc un comportament anticoncurențial, în special trucarea licitațiilor. Excluderea nu necesită o decizie prealabilă din partea AFCA.
AFCA investighează încălcările legate de trucarea licitațiilor în temeiul Legii privind concurența și apoi urmărește cazurile în fața instanțelor competente în materie de carteluri. Instanța competentă în materie de carteluri este Tribunalul Regional Superior din Viena, cu jurisdicție la nivel național, și reprezintă instanța de fond în temeiul Legii privind cartelurile. Curtea Supremă, în calitate de instanță de grad superior în materie de carteluri, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanța competentă în materie de carteluri. Deciziile sunt luate de judecători profesioniști reuniți în completuri de patru judecători la instanța competentă în materie de carteluri și în completuri de cinci judecători la Curtea Supremă, împreună cu doi judecători onorifici experți, judecătorii profesioniști deținând majoritatea sau votul decisiv.
După finalizarea unei investigații, AFCA se poate adresa instanței competente în materie de carteluri pentru a solicita impunerea de amenzi și/sau un ordin de încetare și abținere de la comportamentul anticoncurențial. Atunci când solicită aplicarea de amenzi, AFCA poate fie să indice o anumită sumă, fie să lase la aprecierea instanței stabilirea cuantumului corespunzător. Instanța competentă în materie de carteluri poate impune amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri totală a întreprinderii în anul comercial precedent. Instanța competentă în materie de carteluri ia în considerare gravitatea și durata încălcării, câștigul obținut prin încălcare, gradul de vinovăție și capacitatea economică a companiei, precum și circumstanțele atenuante și agravante.
Procurorii generali și instanțele penale aplică sancțiuni penale în conformitate cu Codul austriac de procedură penală. AFCA are obligația legală de a raporta procurorilor și poliției orice caz de trucare a licitațiilor. AFCA și procurorii generali cooperează și își coordonează investigațiile, schimbând informații și oferind sprijin în defășurarea inspecțiilor inopinate (OECD, 2020[11]). Deși, în trecut, sancțiunile penale au fost aplicate relativ rar, în ultimii ani s-a observat o intensificare a utilizării acestora, în special în sectorul construcțiilor.
În ultimii ani, Austria a înregistrat o activitate intensă de aplicare a legii împotriva trucării licitațiilor. Multe dintre aceste cazuri se referă la piața construcțiilor, unde AFCA a descoperit un cartel de amploare și de lungă durată, care a implicat numeroase companii și proceduri de achiziții publice în întreaga țară. Deși în timp au fost aplicate progresiv sancțiuni individuale, acestea își au originea în aceeași investigație amplă lansată în 2017. Un rezumat al principalelor constatări și decizii în acest sector este prezentat în Caseta 1.2.
Sectorul construcțiilor este recunoscut în general ca fiind deosebit de vulnerabil la coluziune și concentrează majoritatea deciziilor de trucare a licitațiilor în rândul statelor membre OCDE. Valoarea ridicată a contractelor, previzibilitatea cererii (tradusă/materializată în proceduri de achiziție repetate), produsele standardizate, structurile de tip oligopol cu puțini actori dominanți și barierele semnificative la intrarea pe piață contribuie toate la un mediu în care firmele au atât stimulentele, cât și capacitatea de ași coordona comportamentele. Aceste caracteristici ale pieței, combinate cu vizibilitatea și amploarea proiectelor de infrastructură publică, sporesc riscul de trucare a licitațiilor. În Austria, acest risc s-a materializat în cel mai mare caz de cartel sancționat vreodată de AFCA.
În 2017, autoritatea de protecție a concurenței din Austria a descoperit un cartel extins și de lungă durată în sectorul construcțiilor, care a acoperit atât proceduri de achiziții publice, cât și private. Practicile coluzive au inclus fixarea prețurilor, împărțirea piețelor, rotația ofertelor și schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial. Aceste practici au fost descoperite în urma unei sesizări din partea unui auditor public, subliniind importanța formării organismelor de supraveghere în identificarea semnalelor de alarmă. Ancheta ulterioară, lansată în strânsă cooperare cu Parchetul pentru Afaceri Economice și Anticorupție, a implicat inspecții inopinate extinse și a condus la aplicarea mai multor sancțiuni. Până în prezent, instanța competentă în materie de carteluri din Austria a impus amenzi de peste 195 de milioane EUR, inclusiv decizii de referință împotriva unor grupuri mari din sectorul construcțiilor. Mai multe dintre aceste întreprinderi au aplicat la clemență sau au finalizat procedura recunoașteriicu AFCA. Cazul din Austria evidențiază valoarea cooperării interinstituționale în declanșarea acțiunilor de aplicare a legii. O prezentare detaliată a deciziilor emise până în prezent poate fi accesată la secțiunea de întrebări frecvente citată de AFCA (2025[12]).
Surse: AFCA (2025[12]), FAQs on the AFCA's Construction Cartel Investigation, https://www.bwb.gv.at/fileadmin/user_upload/FAQ_Construction_Cartel_October_2025_Teil_1.pdf; Mayr (2025[13]), „Main developments in competition law and policy 2024”, https://competitionlawblog.kluwercompetitionlaw.com/2025/04/24/main-developments-in-competition-law-and-policy-2024-austria/; OCDE (2025), Competition Trends 2025, https://doi.org/10.1787/8c4bd00b-en.
Paragrafele următoare oferă o imagine de ansamblu a cazurilor recente de trucare a licitațiilor în afara sectorului construcțiilor, arătând că eforturile de aplicare a legii s-au extins și în alte sectoare, cum ar fi tâmplăria și studiile de cercetare de piață.
Pe parcursul anului 2022, AFCA a solicitat aplicarea de sancțiuni împotriva a patru companii (AFCA, 2022[14]): Tischlerei Lechner/Fürst Möbel/Norer Tischlereigesellschaft/Krumböck. Acestea au fost sancționate pentru practici de trucare a licitațiilor în cadrul unor proceduri privind contracte de tâmplărie și mobilier pentru sectorul sănătății din Austria Inferioară și Viena („cartelul tâmplarilor”). Aceste practici au inclus prestabilirea ofertantului câștigător, schimbul de informații, fixarea prețurilor și împărțirea piețelor. Curtea de Conturi din Viena a informat AFCA cu privire la posibile nereguli în cadrul procedurilor de atribuire, iar autoritatea de concurență a desfășurat inspecții inopinate.
Două dintre companii (Fürst Möbel și Norer Tischlereigesellschaft m.b.H.) au aplicat la clemență. Fiind prima solicitantă de clemență, Fürst a fost scutită de amendă, în timp ce Norer Tischlereigesellschaft m.b.H a obținut o reducere a amenzii. Celelalte două companii (Krumböck și Tischlerei Lechner GmbH) au recunoscut încălcarea și au ajuns la o înțelegere, beneficiind astfel de reduceri ale amenzilor.
Prin decizii separate, instanța competentă în materie de carteluri a confirmat încălcarea săvârșită de toate cele patru companii: Decizia 27 Kt 6/22t (Cartel Court, 2022[15]) (Tischlerei Lechner, amendă de 100 000 EUR), Decizia 127 Kt 1/22t (Cartel Court, 2022[16]) (Norer Tischlereigesellschaft, amendă de 69 000 EUR), Decizia 28 Kt 1/22i (Cartel Court, 2022[17]) (Fürst Möbel) și Decizia 26 Kt 5/22p (Cartel Court, 2022[18]) (Krumböck, amendă de 128 000 EUR). Procedurile judiciare împotriva altor două companii implicate în cartel sunt încă în curs.
În decembrie 2023, AFCA a solicitat aplicarea de amenzi împotriva a trei companii investigate pentru practici de trucare a licitațiilor în sectorul studiilor de cercetare de piață (AFCA, 2023[19]). Ancheta a fost lansată în contextul unui dosar penal (Sabine Beinschab), în cooperare cu Parchetul pentru Afaceri Economice și Anticorupție din Austria (WKStA). Procurorii au furnizat AFCA probe și documente care ar putea indica încălcări ale legislației privind cartelurile. În iulie 2023, instanța competentă în materie de carteluri a confirmat încălcarea săvârșită de BB Research Affairs și Beinschab Business, aplicând o amendă de 6000 EUR. Instanța a apreciat că o amendă mai ridicată ar fi afectat viabilitatea financiară a acestora (Decizia 28 Kt 2/23p). Investigațiile suplimentare au fost finalizate în octombrie 2024.
În cele din urmă, unele carteluri de trucare a licitațiilor au făcut obiectul urmăririi penale, participanții fiind condamnați la pedepse cu închisoarea. În contextul cartelului din sectorul construcțiilor descris anterior, sunt în curs mai multe proceduri penale. Fără a avea un caracter exhaustiv, prezentarea de mai jos ilustrează aplicarea sancțiunilor penale în cazurile de trucare a licitațiilor în Austria, inclusiv situații în care aceste practici au fost urmărite penal împreună cu alte infracțiuni grave.
În Hotărârea Os 107/99 (Supreme Court of Austria, 2000[20]), Curtea Supremă a aplicat inculpaților o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru participarea la acorduri de trucare a licitațiilor, precum și pentru fraudă gravă și delapidare. În Hotărârea 13 Os 34/01 (Supreme Court of Austria, 2001[21]), instanța a condamnat mai mulți reprezentanți ai unor companii din sectorul construcțiilor pentru fraudă gravă, aceștia conspirând pentru manipularea licitațiilor aferente unor contracte de construcții. Persoanele condamnate au primit amenzi și pedepse cu închisoarea cuprinse între 9 și 11 luni. În Hotărârea 13 Os 135/03 (Supreme Court of Austria, 2003[22]), instanța s-a pronunțat asupra răspunderii penale a participanților la cartelul din industria ferestrelor din Austria Inferioară. Un inculpat a fost condamnat la șase luni de închisoare urmate de 18 luni de eliberare condiționată, în timp ce alți inculpați au primit pedepse cu închisoarea de până la 20 de luni. Ulterior însă, executarea acestor pedepse a fost suspendată, iar inculpații au fost eliberați sub supraveghere pe o perioadă de trei ani.
1.4.2. Bulgaria
În Bulgaria, articolul 15 din Legea privind protecția concurenței (LPC) interzice toate cartelurile, inclusiv trucarea licitațiilor. Sancțiunile penale nu sunt prevăzute ca măsură de sancționare în temeiul LPC. Comisia pentru Protecția Concurenței (CPC) a avut în vigoare, începând din 2010, linii directoare pentru combaterea trucării licitațiilor în achizițiile publice. În 2020, CPC a adoptat linii directoare revizuite, care le-au înlocuit pe cele din 2010 (adoptate prin Decizia CPC nr. 570/20.05.2010) și care sunt în prezent în vigoare. Acestea sunt elaborate pe baza Liniilor directoare OCDE pentru combaterea trucării licitațiilor în procedurile de achiziții publice (OECD, 2026[7]) și a Recomandării privind combaterea trucării licitațiilor în domeniul achizițiilor publice [OCDE-LEGAL-0396].
Liniile directoare CPC explică principiile de bază ale politicii în domeniul concurenței relevante pentru achizițiile publice și interdicția prevăzută la articolul 15 din LPC. Acestea acoperă factorii care favorizează manipularea pieței (de exemplu, stabilitatea cotelor de piață, similitudinea produselor/serviciilor). Liniile directoare explică, de asemenea, restricțiile de concurență generate atât de achizitori (de exemplu, barierele nejustificate la intrarea pe piață care reduc numărul ofertanților potențiali), cât și de companii (de exemplu, fixarea prețurilor și împărțirea pieței). Liniile directoare stabilesc o listă neexhaustivă de „manipulări ale procedurilor de achiziție” interzise. Acestea explică tipurile de măsuri pe care autoritățile contractante le pot lua pentru a limita riscul de trucare a licitațiilor în cadrul achizițiilor publice (de exemplu, elaborarea unor criterii de selecție adecvate și transparente, campanii de conștientizare), precum și acțiunile de care dispune CPC în legătură cu trucarea licitațiilor.
Funcționarii care au un rol în domeniul achizițiilor publice trebuie să urmeze programe de formare relevante la începutul exercitării funcției și pe parcursul carierei lor (art. 244 alin. (1) din Legea privind achizițiile publice și art. 140 din Regulamentul de aplicare a Legii privind achizițiile publice). Cu toate acestea, aceste programe de formare nu includ teme legate de dreptul concurenței.
În ultimii cinci ani, CPC a investigat șapte cazuri de trucare a licitațiilor, rezumate în paragraful de mai jos și în Caseta 1.3.
Primul caz de licitație trucată a vizat un program național de eficiență energetică (cazul 114/2016). Cazul a fost declanșat în urma unei plângeri formulate de autoritatea contractantă, Primăria Târgoviște (un oraș din nord-vestul Bulgariei), referitoare la posibila trucare a licitațiilor în cadrul unor proceduri de achiziții publice pentru studii de eficiență energetică și recomandări de modernizare a unor clădiri rezidențiale multifamiliale. Comisia pentru Protecția Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a trei întreprinderi. Dovezile electronice au dezvăluit existența unor acorduri similare în alte două municipalități (Plovdiv și Gotse Delchev), ceea ce a determinat extinderea investigației pentru a include alte întreprinderi suspectate. Dovezile au arătat că participanții la cartel au încheiat acorduri de împărțire a licitațiilor și de stabilire a prețurilor ofertate. Pe baza acestor probe au fost adoptate trei decizii distincte (Deciziile nr. 1312/05.12.2019, 1313/05.12.2019 și 762/22.07.2021). Cinci dintre întreprinderi au aplicat la clemență. Două întreprinderi au obținut imunitate totală, iar celelalte trei solicitante au beneficiat de reduceri ale amenzilor cuprinse între 30 % și 50 %. Comisia pentru Protecția Concurenței a impus, de asemenea, o amendă de 10 000 BGN (5 115 EUR) administratorului uneia dintre companiile sancționate, pentru sprijinirea organizării și funcționării cartelului. Cu toate acestea, Curtea Administrativă Supremă a anulat ulterior această sancțiune, deoarece administratorul a acționat în numele întreprinderii, nu în nume propriu.
La momentul redactării acestui raport, șase cazuri de trucare a licitațiilor sunt în curs de desfășurare în Bulgaria. Cinci dintre acestea au la bază sesizări din partea autorităților contractante, iar unul a fost declanșat în urma unei plângeri formulate de un concurent.
Cazul nr. 509/2021, inițiat prin Decizia CPC nr. 635/2021: cazul a fost deschis în urma unei scrisori adresate CPC de către administrația municipală din Gabrovo în legătură cu furnizarea de flori pentru spațiile publice din oraș. Comunicarea privind obiecțiunile a fost emisă în noiembrie 2022.
Cazul nr. 786/2021, inițiat prin Decizia CPC nr. 920/2021: Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice a alertat CPC cu privire la posibila trucare a licitațiilor în cadrul procedurilor de achiziție pentru lucrări de construcții privind măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor din orașul Zlatograd.
Cazul nr. 174/2022, inițiat prin Decizia CPC nr. 217/2022: Ministerul Apărării a transmis o scrisoare către CPC în legătură cu furnizarea de încălțăminte și îmbrăcăminte profesională. Ulterior, Ministerul de Interne a transmis o plângere separată, iar investigația a fost extinsă. Comisia pentru Protecția Concurenței a emis comunicarea privind obiecțiunile în iunie 2023.
Comisia pentru Protecția Concurenței a deschis cazul nr. 377/2022 prin Decizia nr. 503/2022, după ce Unitatea Centrală de Achiziții din cadrul Ministerului de Finanțe a transmis o plângere referitoare la furnizarea de tonere și alte consumabile pentru imprimante și fotocopiatoare destinate administrației publice. În iunie 2022, CPC a efectuat inspecții la sediile întreprinderilor investigate.
În noiembrie 2023, CPC a deschis cazul nr. 1034/2023 în urma unei scrisori primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, care semnala o posibilă trucare a licitațiilor în cadrul unor proceduri de achiziții pentru lucrări de construcții în orașul Veliko Târnovo.
În cele din urmă, cel mai recent caz în curs (cazul nr. 409/2024) a fost deschis în mai 2024, după ce CPC a primit o plângere oficială din partea unui concurent. Comisia pentru Protecția Concurenței a efectuat inspecții la sediile a doi comercianți de utilaje și echipamente pentru construcții, concluzionând că există dovezi rezonabile privind practici de trucare a licitațiilor. Comunicarea privind obiecțiunile nu a fost emisă.
Surse: CPC (2021[23]), „The CPC initiated a self-referral to establish a possible prohibited agreement between ‘Total LC’ EOOD and ‘Nai 2015’ EOOD in order to manipulate public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/news-217?returnUrl=page%3d15; CPC (2021[24]), „Another procedure for self-referral of the CPC to establish possible manipulation of public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/news-254?returnUrl=page%3d14; CPC (2022[25]), „The CPC initiated proceedings to establish the possible existence of a cartel agreement aimed at manipulating public procurement procedures with the subject of production and supply of official clothing and footwear”, https://www.cpc.bg/news-3?returnUrl=page%3d11; CPC (2022[26]), „The Commission carries out on-the-spot inspections at the offices of traders of toners and other printing consumables”, https://www.cpc.bg/news-266?returnUrl=page%3d10; CPC (2022[27]), „The CPC has addressed allegations for cartel agreement between ‘Total El Si’ EOOD and ‘Nai 2015’ EOOD for manipulating numerous public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/en/news-314?returnUrl=page%3d3; CPC (2023[28]), „The Commission on Protection of Competition has addressed allegations for cartel agreement between ‘Cavaler Union 2001’ EOOD, ‘Technomat-Mercury’ EOOD and Labor-producing co-operation for handicapped ‘Zdravohod’ for manipulating numerous public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/en/news-482?returnUrl=page%3d2.
1.4.3. Croația
În Croația, trucarea licitațiilor este interzisă în temeiul articolului 8 din Legea privind concurența și este calificată în mod expres drept comportament de tip cartel ilegal în conformitate cu articolul 2c. De asemenea, aceasta reprezintă singura formă de comportament anticoncurențial incriminată în mod explicit prin articolul 254 din Codul penal. Acest articol definește două tipuri de infracțiuni de trucare a licitațiilor, sancționate în funcție de gravitatea faptei și de câștigul financiar obținut: o formă de bază, în care o întreprindere depune o ofertă pe baza unui acord interzis, și o formă calificată, în care un astfel de acord generează un câștig pecuniar semnificativ pentru participanți.
În conformitate cu Codul de procedură penală (articolele 19a și 19c), instanța competentă să judece cauzele penale privind trucarea licitațiilor este tribunalul municipal în primă instanță și tribunalul de comitat în calea de atac. Parchetul General este autoritatea competentă să desfășoare investigații penale, de la colectarea informațiilor inițiale până la deschiderea investigațiilor formale și reprezentarea în fața instanțelor.
Agenția Croată pentru Concurență (CCA) pune în aplicare dispozițiile Legii privind concurența referitoare la trucarea licitațiilor (dar nu și pe cele ale Codului penal). Parchetul General aplică dispozițiile Codului penal privind trucarea licitațiilor (dar nu și pe cele din Legea concurenței). La 10 iunie 2024, cele două instituții au semnat un acord de cooperare privind detectarea și urmărirea penală a trucării licitațiilor, care include asistență tehnică reciprocă, cursuri de formare comune și coordonare în cazurile legate de achizițiile publice. Acordul prevede disponibilitatea reciprocă de cooperare în materie de dreptul concurenței, în conformitate cu cadrul juridic aplicabil, inclusiv Legea privind concurența, Codul penal și Legea privind procedura penală. Cooperarea este structurată pe asistență tehnică și de specialitate în cazurile în curs, schimburi de informații și date (inclusiv în chestiuni confidențiale), contacte instituționale directe, consolidarea continuă a capacităților personalului și participarea reciprocă la cursuri de formare și conferințe. Întâlnirile au loc online sau fizic, cu participarea coordonatorilor desemnați de fiecare instituție.
Până în prezent, CCA a finalizat un singur caz de trucare a licitațiilor în sens strict, privind proceduri de achiziție publică pentru produse alimentare în Zagreb. În paralel, Parchetul General a deschis 25 de anchete penale privind trucarea licitațiilor în perioada 2018‑2022, dintre care una s-a soldat cu o condamnare, 19 au fost clasate, iar 5 sunt încă pendinte. Agenția Croată pentru Concurență nu a desfășurat investigații paralele în niciunul dintre aceste cazuri și nu a fost consultată.
Primul caz de trucare a licitațiilor în sens strict investigat de CCA este cazul Agro-Vir d.o.o., Zagreb, Agrodalm d.o.o., Zagreb, Diljexport d.o.o., Zagreb și Marino-Lučko d.o.o. Lučko (2022). Autoritatea a constatat că părțile au încheiat un acord orizontal interzis. Acordul se referea la achiziția publică a 14 grupe de produse alimentare de către Dobri dom, o instituție de asistență socială administrată de orașul Zagreb, care lansase în 2012 un acord-cadru pe patru ani pentru furnizarea de servicii de cantină socială. Agenția Croată pentru Concurență a concluzionat că firmele s-au înțeles să fixeze prețurile și să repartizeze contractele, coordonându-și ofertele pentru a prestabili câștigătorul pentru fiecare grupă de produse și pentru fiecare an din cadrul acordului-cadru. Comportamentul a implicat rotația ofertelor și depunerea de oferte de curtoazie, precum și acorduri de subcontractare care mascau repartizarea contractelor sub aparența unei concurențe nominale. Decizia a fost confirmată de Înalta Curte Administrativă la 14 septembrie 2022. Cazul a fost declanșat în urma unor inspecții inopinate efectuate de CCA la sediile comerciale a două firme, și nu ca urmare a unei plângeri. Amenda aplicată a fost de 2,155 milioane HRK (aproximativ 287 000 EUR).
Sursă: Decizia UP/I 034-03/17-01/021 din 28 aprilie 2022, CCA împotriva Agro-Vir doo, Zagreb, Agrodalm doo, Zagreb, Diljexport doo, Zagreb și Marino-Lučko doo Lučko.
1.4.4. Cipru
În Cipru, trucarea licitațiilor este interzisă în temeiul Legii privind protecția concurenței nr. 13(I)/2022 și al Legii de modificare nr. 169(I)/2022. Deși nu este definită în mod explicit, trucarea licitațiilor este interzisă ca formă de acord coluziv în sensul secțiunii 3(1), care interzice fixarea prețurilor, rotația ofertelor, depunerea de oferte de curtoazie și împărțirea piețelor.
Comisia pentru Protecția Concurenței (CPC) este autoritatea de concurență din Cipru, abilitată să investigheze încălcările și să aplice amenzi. Competențele sale de investigare sunt extinse și includ inspecții inopinate, interviuri, măsuri interimare și solicitări de informații. În cazul în care se constată o încălcare privind trucarea licitațiilor, CPC poate impune o amendă administrativă de până la 10 % din cifra de afaceri realizată în exercițiul financiar anterior deciziei de constatare a încălcării (secțiunea 47 din lege). Deciziile CPC privind încălcarea pot fi atacate la Curtea Administrativă și pot fi apoi supuse controlului judiciar al Curții Supreme.
Aplicarea legislației privind trucarea licitațiilor în Cipru s-a bazat în principal pe sesizări provenite de la autorități contractante și organisme de audit. În ultimii ani, CPC a aplicat sancțiuni în trei cazuri semnificative.
În cazul 58/2010,9, CPC a emis o decizie de constatare a unei încălcări împotriva Asociației Importatorilor de Autovehicule (SEMO) pentru practici de trucare a licitațiilor. Asociația a transmis o scrisoare prin care își îndemna membrii să boicoteze o procedură de achiziție publică organizată de poliția din Cipru pentru achiziția a 25 de vehicule, cu excepția cazului în care anumite condiții ale licitației erau modificate. Comisia pentru Protecția Concurenței a constatat că acțiunile SEMO constituie o încălcare a secțiunii 3 din Legea privind protecția concurenței și a aplicat o amendă de 5 000 EUR.
În iunie 2017, CPC a emis o decizie de sancționare împotriva Asociației Antreprenorilor Mecanici și Electrici din Cipru (MECAC), în contextul unei plângeri depuse de municipalitatea Paphos în iunie 2016 (Decizia 25/2017)10. Municipalitatea a organizat o licitație publică pentru restaurarea și amenajarea pieței. MECAC a emis o circulară prin care își îndemna membrii să boicoteze licitația și să nu depună oferte în proiectele care nu respectă metoda de subcontractare agreată de MECAC. Municipalitatea a reclamat că, din cauza acestei interdicții, a fost depusă o singură ofertă. Comisia pentru Protecția Concurenței a considerat că această circulară reprezenta o restrângere ilegală a concurenței și a impus asociației o amendă administrativă de 2 121 EUR. MECAC a fost obligată să își informeze membrii că sunt liberi să depună oferte indiferent de metoda de subcontractare prevăzută în licitație.
Decizia de sancționare împotriva MECAC a fost anulată de Curtea Administrativă din Cipru, în urma apelului formulat de asociație. Apelul a susținut că procedura de investigare a CPC a încălcat principiul imparțialității. Aceasta s-a bazat pe declarațiile făcute la radio de primarul din Paphos, potrivit cărora acesta ar fi discutat cazul cu președintele CPC, care ar fi fost, la prima vedere, de acord cu existența unei încălcări. Curtea Administrativă a acceptat acest argument. Cu toate acestea, CPC a atacat hotărârea în decembrie 2020. Recent, CPC a retras apelul și a decis să își reexamineze decizia. După finalizarea investigației preliminare necesare, CPC a emis o comunicare privind obiecțiunile către MECAC. În prezent, cazul se află pe rolul CPC.11
În iulie 2018, CPC a emis o decizie de sancționare împotriva a nouă întreprinderi (Decizia nr. 29/2018).12 Întreprinderile vizate au fost Mattheos Ioannou, C.Kythreotis Skyrodema, Skyramix, Athinodorou & Poullas Super Beton, Top Mix Concrete, I & S Kritonis Limited, Betoman Limited, Alfa Beton și Psaroudis Beton. Împreună, acestea au format un cartel de trucare a licitațiilor care a afectat trei licitații publice organizate de Ministerul Transporturilor, Comunicațiilor și Lucrărilor Publice pentru furnizarea și transportul de beton gata amestecat. Ancheta a fost lansată din oficiu, iar decizia a impus amenzi totale în valoare de 1155593 EUR.
1.4.5. Grecia
Articolul 1 din Legea privind concurența din Grecia (Legea 3959/2011, modificată prin Legea 4886/2022) conține o interdicție generală a acordurilor anticoncurențiale, inclusiv a cartelurilor. În special, în termeni similari cu articolul 101 din TFUE, Legea privind concurența interzice „toate acordurile și practicile concertate între întreprinderi și toate deciziile asociațiilor de întreprinderi care au ca obiect sau efect prevenirea, restrângerea sau denaturarea concurenței în Republica Elenă”. Trucarea licitațiilor se încadrează în această interdicție generală.
În conformitate cu articolul 25 din Legea concurenței, Comisia Elenă pentru Concurență (HCC) poate impune amenzi administrative întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi care au săvârșit o încălcare a Legii 3959/2011 sau a articolului 101 din TFUE, inclusiv în cazuri de trucare a licitațiilor. Potrivit articolului 25b, amenzile pot ajunge până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a întreprinderii vizate în exercițiul financiar anterior deciziei. Amenzile sunt calculate în funcție de gravitatea și durata încălcării, precum și de alți factori relevanți pentru individualizarea sancțiunii.
Grecia a incriminat, de asemenea, comportamentele de tip cartel grav, inclusiv trucarea licitațiilor (European Commission, 2011[29]). Articolul 44 din Legea privind concurența prevede sancțiuni penale pentru persoanele care, acționând individual sau în calitate de reprezentanți ai unei întreprinderi, participă la acorduri anticoncurențiale și încalcă astfel articolul 1 din lege (sau articolul 101 din TFUE).
Comisia Elenă pentru Concurență nu are competențe de aplicare a sancțiunilor penale. Aceste competențe aparțin exclusiv instanțelor penale, cărora autoritatea de concurență trebuie să le sesizeze încălcările în termen de 10 zile de la emiterea unei decizii de constatare a încălcării (articolul 43 din Legea privind concurența). Sancțiunile penale includ amenzi cuprinse între 100 000 EUR și 1 000 000 EUR și pot include pedepse cu închisoarea de cel puțin doi ani (articolul 44 din lege). Aplicațiile la clemență sau recunoașterile acceptate constituie un temei pentru excluderea răspunderii penale (a se vedea secțiunea 3.2.7 de mai jos), cu respectarea a trei condiții: întreprinderile vizate trebuie să achite integral amenzile impuse de HCC, trebuie să coopereze activ cu autoritățile și trebuie să depună aplicația la clemență sau la recunoaștere înainte de a fi informate cu privire la urmărirea penală sau la posibilitatea declanșării acesteia (articolul 44.3A–C din Legea privind concurența).
Pe lângă Legea privind concurența, Codul penal prevede că este sancționată orice persoană care restrânge concurența prin intermediul unor acorduri sau practici concertate între întreprinderi, prin forță sau amenințări, ori care îndepărtează cu daruri sau promisiuni un participant la licitațiile publice. O astfel de faptă se sancționează cu închisoare de cel puțin trei ani și cu amendă, dacă fapta nu este sancționată mai sever printr-o altă dispoziție.
Comisia Elenă pentru Concurență a acumulat o experiență amplă în materie de aplicare a legii, în special în sectorul construcțiilor. Cel mai mare caz de până acum a implicat aproape întreaga industrie a construcțiilor din Grecia, precum și mai multe companii europene, conducând la amenzi care au depășit 80 de milioane EUR. Conspirația, sancționată prin patru decizii adoptate între 2017 și 2021, a inclus depunerea de oferte de curtoazie, fixarea prețurilor și împărțirea piețelor.
La fel ca Austria, Grecia a investigat și sancționat un cartel major de trucare a licitațiilor în sectorul construcțiilor, marcând cea mai mare investigație lansată vreodată de Comisia Elenă pentru Concurență (HCC). Cazul, inițiat din oficiu și desfășurat pe parcursul mai multor ani, a vizat practici coluzive între firme grecești și internaționale din domeniul construcțiilor în cadrul a numeroase proiecte de infrastructură publică, inclusiv proiecte rutiere, lucrări de metrou, căi ferate și scheme de parteneriat public-privat (PPP).
Cazul a fost declanșat în urma unor inspecții inopinate. Acestea au condus la o aplicație la clemență admisă formulată de Technical Olympic și la confiscarea unui volum mare de probe, inclusiv corespondență și fișiere digitale. La 18 mai 2016, HCC a emis o comunicare privind obiecțiunile împotriva a zeci de întreprinderi, inclusiv companii naționale (de exemplu, Ellaktor, J&P-Avax, Gek Terna, Aegek, Intrakat) și actori internaționali (de exemplu, Siemens, FCC, Hochtief), invocând încălcări ale articolului 1 din Legea privind concurența din Grecia și ale articolului 101 din TFUE.
HCC a constatat că întreprinderile și-au coordonat comportamentul în cadrul participării la proceduri de achiziții publice, convenind în prealabil cine urma să câștige contractele, depunând oferte de curtoazie, suprimând oferte, fixând nivelul ofertelor și stabilind mecanisme de subcontractare și compensare financiară. Aceste practici au fost adesea puse în aplicare prin întâlniri periodice și structuri contractuale convenite în prealabil. Investigația a relevat, de asemenea, existența unei coluziuni de lungă durată, datând din 1989, deși unele încălcări erau prescrise și nu au mai putut fi sancționate.
Cazul a fost soluționat printr-o procedură hibridă, care a combinat decizii statuând recunoașterea pentru unele întreprinderi și proceduri obișnuite de constatare a încălcării pentru altele. HCC a adoptat patru decizii:
Decizia 642/2017 a constatat existența unei încălcări unice și de lungă durată și a aplicat amenzi unui număr de 11 companii de construcții care și-au recunoscut participarea. Comportamentul a afectat licitațiile pentru lucrări de metrou, proiecte PPP și alte proiecte majore de infrastructură. Amenzile totale au depășit 80,7 milioane EUR, inclusiv o amendă record de 38,5 milioane EUR aplicată unei întreprinderi.
Decizia 647/2017 a vizat companiile care nu au încheiat înțelegeri și nu au solicitat clemență. Din cauza termenelor de prescripție, doar 4 din 24 de întreprinderi au fost sancționate, cu amenzi totale de 27,2 milioane EUR.
Deciziile 748/2021 și 755/2021 au sancționat două companii pentru trucarea licitațiilor în cadrul proiectului autostrăzii Gournes-Chersonisos din Creta. Încălcările au inclus oferte de curtoazie și mecanisme de compensare financiară. Una dintre decizii a fost adoptată în cadrul procedurii de tranzacție.
Acest caz a marcat, de asemenea, prima aplicare a programului de clemență al HCC.
Surse: Theodorakis (2016[30]), „Hellenic Competition Commission launched its largest investigation to date”, https://ttlfnews.wordpress.com/2016/06/27/hellenic-competition-commission-launched-its-largest-investigation-to-date/; HCC (2017[31]), Decizia nr. 642/2017 (TECHNICAL OLYMPIC), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1226-decision-642-2017.html; HCC (2017[32]), Decizia nr. 647/2017 (ALPINE/FCC/ARCHIRODON/IAKOVOU), https://epant.gr/en/decisions/item/1117-decision-647-2017.html; HCC (2021[33]), Decizia nr. 748/2021 (MESOGEIOS), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1905-decision-748-2021.html; HCC (2021[34]), Decizia nr. 755/2021 (ATHONIKI TECHNIKI), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2013-decision-755-2021.html.
În afara sectorului construcțiilor, HCC a sancționat 11 carteluri de trucare a licitațiilor între 2015 și 2024, implicând cel puțin 50 de companii13. Cartelurile au afectat diverse sectoare de activitate economică, inclusiv măsurarea audiențelor radio, producția și comercializarea de produse lactate, furnizarea de mobilier pentru spitale, servicii de securitate, servicii de catering destinate migranților și refugiaților, precum și furnizarea de teste antigen COVID-19. Opt dintre decizii au fost adoptate prin proceduri de tranzacție. În general, amenzile aplicate companiilor individuale au variat între 230 EUR și 411 154 EUR.
În ultimele luni, HCC a lansat cinci investigații privind practici de trucare a licitațiilor, efectuând inspecții inopinate la mai multe sedii:
Decembrie 2023: furnizori de echipamente medicale, într-o investigație din oficiu în legătură cu posibile încălcări ale legislației privind trucarea licitațiilor (HCC, 2023[35]).
Ianuarie 2024: companii de turism suspectate de implicare într-un cartel sau de facilitarea unui cartel privind organizarea de excursii educaționale pentru școli publice și private. Acest caz a fost prioritizat în octombrie 2025 (HCC, 2024[36]).
Martie 2024: mai mulți furnizori de servicii IT și conexe, suspectați de trucarea licitațiilor prin încălcarea legislației elene și a legislației UE (HCC, 2024[37]).
Iunie 2024: mai multe companii implicate într-o investigație din oficiu privind posibile practici de trucare a licitațiilor în sistemele de apometre inteligente pentru rețelele locale de distribuție (HCC, 2024[38]).
Iulie 2024: companii din sectorul gestionării deșeurilor urbane din Creta, suspectate de trucarea licitațiilor (HCC, 2024[39]).
Anchetele în toate aceste cazuri sunt în curs. În urma Deciziei 869/2024, HCC urmează să organizeze o audiere într-un caz privind posibile practici de trucare a licitațiilor în domeniul serviciilor de cadastru și al serviciilor de suport pentru crearea registrului național de cadastru, pentru părțile care nu au finalizat proceduri de recunoaștere (procedură de tranzacție hibridă eșalonată) (HCC, 2023[40]).
1.4.6. România
În România, trucarea licitațiilor este interzisă în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Legea concurenței. Consiliul Concurenței din România (CCR) aplică aceste dispoziții și poate aplica amenzi de până la 10 % din cifra de afaceri globală a companiei care încalcă legea. Legislația privind achizițiile publice14 interzice, de asemenea, trucarea licitațiilor și stabilește o excludere de la participarea la proceduri de achiziții publice pe o perioadă de trei ani pentru companiile sancționate de CCR. Răspunderea penală poate fi angajată în temeiul articolului 246 din Codul penal, cu pedepse de la unu la cinci ani de închisoare. Aplicarea legii penale intră în competența Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Consiliul Concurenței din România are o vastă experiență în aplicarea legii, investigând numeroase carteluri de trucare a licitațiilor în diverse sectoare economice. Aplicarea legislației în sectorul gazelor naturale a avut o importanță deosebită.
Consiliul Concurenței din România (CCR) a investigat și sancționat mai multe carteluri de trucare a licitațiilor care au afectat procedurile de achiziții publice organizate de TRANSGAZ și ROMGAZ, două întreprinderi de stat cu importanță strategică în sectorul energetic. Aceste cazuri ilustrează practici coluzive recurente în sectorul gazelor naturale, care implică adesea aceleași firme și strategii coordonate de participare la licitații. Investigațiile privind trucarea licitațiilor pe această piață reprezintă unele dintre cele mai importante și frecvente acțiuni de aplicare a legii ale CCR în domeniul achizițiilor publice:
Decizia nr. 71/2012: CCR a amendat companiile Condmag și INSPET pentru schimb de informații sensibile și coordonarea ofertelor într-o licitație organizată de TRANSGAZ pentru conducte. Cazul a pornit de la informații transmise de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Amenzile totale au fost de 3 milioane EUR și au fost confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2015.
Decizia nr. 72/2012: o altă procedură de achiziție organizată de TRANSGAZ a dus la sancționarea companiilor Moldocor și TMUCB pentru practici similare de trucare a licitațiilor. Amenzile au fost, de asemenea, de 3 milioane EUR.
Decizia nr. 7 din 2015: CCR a aplicat o amendă de 2,89 milioane de euro unui număr de patru companii (Dafora, Carivoa, Târgu Mureș și Upetrom) pentru trucarea licitațiilor în cadrul achizițiilor de lucrări de foraj petrolier și gaze organizate de ROMGAZ. ROMGAZ este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Europa de Est, iar statul român este acționarul principal al companiei. Acesta a fost primul caz de trucare a licitațiilor inițiat pe baza unei aplicații la clemență. Compania aplicantă la clemență, Foserco, a beneficiat de imunitate totală la amendă.
Decizia nr. 75/2018: CCR a amendat 13 societăți (inclusiv mai mulți recidiviști, precum Inspet, Condmag, TMUCB, Moldocor) pentru coordonarea ofertelor în cadrul unor licitații TRANSGAZ. Investigația, declanșată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a dus și la deschiderea de proceduri penale împotriva a 18 persoane fizice. Deși toate au fost în cele din urmă achitate din cauza momentului săvârșirii faptelor (înainte de incriminarea penală a faptei de trucare a licitațiilor), CCR a aplicat totuși sancțiuni administrative companiilor implicate.
Decizia nr. 43/2020: CCR a amendat TRANSGAZ cu aproximativ 6,86 milioane EUR pentru facilitarea coluziunii. Probe provenite din interceptări și anchete penale au arătat că angajați ai TRANSGAZ discutau despre ofertantul preferat și coordonau modul de depunere a ofertelor. Cazul a reprezentat un precedent important, deoarece CCR a sancționat atât participanții la cartel, cât și autoritatea contractantă pentru rolul acesteia în facilitarea trucării licitațiilor.
Surse: CCR (2012[41]), Decizia nr. 71, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2013/02/decizie_butimanu_brazi_publicare.pdf; CCR (2012[42]), Decizia nr. 72, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2013/02/decizie_girgiu_ruse_publicare.pdf; CCR (2015), Decizia nr. 7, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2023/01/Decizie-7_2015-foraj-vers-publicare-site.pdf; CCR (2018), Decizia nr. 75, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie-pt-publicare-var-neconfidentiala-fara-semnatura-presedintelui.pdf; CCR (2020), Decizia nr. 43, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2021/04/Decizia-43-2020-varianta-pt-publicare-site2.pdf.
Consiliul Concurenței din România a investigat trucarea licitațiilor și pe alte piețe, inclusiv pe cea a contoarelor electrice, a alimentelor pentru școli, a munițiilor, a lucrărilor rutiere, a echipamentelor pentru tehnologia informației (TI) și a serviciilor digitale. Urmează o trecere în revistă a principalelor decizii recente de aplicare a legii.
Prin Decizia nr. 83 din 2016 (RCC, 2016[43]), CCR a sancționat cinci producători de lapte (Albalact, Simultan, Lacta, Dorna și Deltalact) pentru trucarea licitațiilor în cadrul achiziției de lapte pentru școlile publice (în cadrul programului național „Cornul și laptele”), desfășurate în județele Giurgiu, Ialomița și Dolj. Consiliul Concurenței din România a constatat că firmele au convenit să depună oferte prin rotație. Amenzile totale s-au ridicat la 1,9 milioane EUR. Prin finalizarea procedurii recunoașterii, două companii (Albalact și Simultan) au beneficiat de o reducere a amenzii de 20 %.
Prin Decizia nr. 77/2017 (RCC, 2017[44]), CCR a aplicat o amendă de 15,8 milioane EUR unui număr de șase întreprinderi (Energobit, Elster Rometrics, Landis+Gyr, Ecro, Electrica și Electromagnetica) pentru două acorduri de trucare a licitațiilor. Cazul viza piața fabricării și comercializării contoarelor de energie electrică și a echipamentelor auxiliare de măsurare. Investigația a fost deschisă din oficiu. Consiliul Concurenței din România a concluzionat că întreprinderile s-au abținut de le ofertare, au făcut schimb de informații și au împărțit procedurile de achiziție ale operatorilor de distribuție a energiei din țară (Electrica, E-ON și ENEL). O companie (AEM) a aplicat la clemență și a obținut imunitate totală la amendă. Consiliul Concurenței din România a constatat, de asemenea, că angajații Electrica au facilitat schimbul de informații și, în consecință, a sancționat și această întreprindere. Acesta a fost primul caz de trucare a licitațiilor în care a fost sancționată atât autoritatea contractantă, cât și participanții la cartel. Consiliul Concurenței din România a stabilit că Electrica a organizat licitații sectoriale pentru achiziția de contoare electrice și că angajații săi au fost implicați în acordul de împărțire a pieței. Concret, aceștia au participat la discuții cu membrii cartelului pentru a stabili în prealabil caietele de sarcini, fiind conștienți de natura anticoncurențială a acțiunilor lor și de faptul că schimbul de informații era ilegal.
Prin Decizia nr. 56/2018 (RCC, 2018[45]), CCR a sancționat trei companii (Forestar, Nico-Paul și Saniral) pentru trucarea licitațiilor în cadrul unor proceduri de achiziții de lucrări de exploatare a lemnului organizate de Direcția Silvică din județul Neamț. Ancheta a constatat că întreprinderile au convenit asupra prețurilor ofertelor și și-au coordonat depunerea acestora. Amenzile totale s-au ridicat la 497866 EUR.
Prin Decizia nr. 90 din 2019 (RCC, 2019[46]), CCR a aplicat amenzi în valoare de 667000 EUR unui număr de patru companii (Vesta, Helvespid, Loial și Girod) pentru trucarea licitațiilor pe piața lucrărilor de semnalizare și marcare rutieră. Consiliul Concurenței din România a identificat două acorduri de tip cartel în proceduri de achiziții publice și private. Între 2010 și 2017, Vesta, Helvespid și Loial au făcut schimb de informații sensibile și și-au coordonat ofertele, câștigând contracte publice la prețuri exagerate. În plus, între 2009 și 2016, Girod și Loial au obținut contracte la prețuri exagerate prin coordonarea ofertelor în proceduri de achiziții publice pentru semnalizarea rutieră și lucrări conexe. Vesta și Loial au aplicat la clemență, au cooperat în cadrul investigației și au recunoscut fapta, beneficiind astfel de reduceri ale amenzilor.
Prin Decizia nr. 48 din 2020 (RCC, 2020[47]), CCR a aplicat amenzi în valoare de 468000 EUR unui număr de cinci companii (Construct Steel Market, Construcții Drumuri și Lucrări de Artă, Comesad Drumuri, General Trust Argeș și Selca). Cazul a vizat trucarea licitațiilor pentru lucrări de reabilitare a străzilor din municipiul Pitești (prin Administrația Domeniului Public Pitești). Trei dintre companii au recunoscut încălcarea și au beneficiat de reducerea amenzii. Investigația a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de autoritatea contractantă, care a anulat procedura de achiziție.
Prin Decizia nr. 71/2020 (RCC, 2020[48]), CCR a aplicat amenzi în valoare de 26,6 milioane EUR unui număr de 31 de companii de pe piața masei lemnoase din România. Consiliul Concurenței din România a constatat existența unor acorduri de trucare a licitațiilor și/sau practici concertate pentru împărțirea loturilor de lemn și a contractelor în cadrul a 45 de proceduri de achiziții publice organizate de diverși administratori sau proprietari de fonduri forestiere, în perioada 2011–2016. Companiile au făcut schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materii prime, politicile de achiziție a lemnului, organizarea internă și strategiile comerciale pentru anumite proceduri de achiziții publice. Acest schimb de informații a inclus coordonarea sau suprimarea ofertelor pentru anumite loturi de lemn. Cartelul a avut ca obiect obținerea de prețuri cât mai mici la achiziția de lemn, în detrimentul statului. Treisprezece companii au ajuns la o înțelegere și au beneficiat de reduceri ale amenzilor.
Prin Decizia nr. 99 din 2021 (RCC, 2021[49]), CCR a aplicat amenzi în valoare de 521000 EUR unui număr de șase companii (Upipsa, Axa, Uzina, Uzimet, Prelmet și GRIMEX) pentru trucarea licitațiilor în cadrul unor proceduri de achiziție de role și ghirlande de role, organizate de o companie energetică de stat (Societatea Complexul Energetic Oltenia) și o centrală termică (Centrala Electrică de Termoficare Govora).
Prin Decizia nr. 80 din 2023 (RCC, 2023[50]), CCR a sancționat trei companii (Dataware Consulting, Kontron Services și Tema Energy) pentru trucarea licitațiilor în cadrul unor proceduri de achiziție de servicii electronice organizate de către Ministerul Afacerilor Interne. Procedurile de achiziție făceau parte din proiectul „Hub Services”, prin care ministerul urmărea dezvoltarea unui centru electronic de furnizare a serviciilor publice. Ancheta a arătat că firmele au făcut schimb de informații sensibile și s-au abținut de la ofertare pentru a crește nivelul prețurilor. Amenzile totale s-au ridicat la 4,1 milioane EUR.
În iunie 2024, CCR a lansat o anchetă privind trucarea licitațiilor împotriva a 13 companii de pe piața echipamentelor IT. Consiliul Concurenței din România a suspectat că firmele au convenit să împartă piața în coordonare cu furnizorul de echipamente (Cisco Systems România) și trei distribuitori autorizați. În iunie 2024, CCR a efectuat inspecții inopinate și a început analiza documentelor colectate. Investigația a fost declanșată pe baza alertelor primite de la autorități contractante și a sesizărilor prin platforma de avertizare în interes public, precum și în urma analizei proprii a procedurilor de achiziții publice. Este una dintre cele mai ample și intense investigații derulate de CCR până în prezent.
Referințe
[12] AFCA (2025), FAQs on the AFCA’s Construction Cartel Investigation, Austria Federal Competition Authority, Vienna, https://www.bwb.gv.at/fileadmin/user_upload/FAQ_Construction_Cartel_October_2025_Teil_1.pdf.
[19] AFCA (2023), “Cartel Court fines BB Research Affairs GmbH and Beinschab Business GmbH EUR 6,000”, https://www.bwb.gv.at/en/news/detail/cartel-court-fines-bb-research-affairs-gmbh-and-beinschab-business-gmbh-eur-6000?sword_list%5B0%5D=Karmasin&no_cache=1 (accessed on 23 July 2025).
[14] AFCA (2022), “Joiner Cartel: Cartel Court fines Tischlerei Lechner GmbH EUR 100,000”, https://www.bwb.gv.at/en/news/news-2022/detail/baukartell-kartellgericht-verhaengt-auf-bwb-antrag-geldbusse-in-hoe-he-von-eur-2633-mio-gegen-habau-group-1 (accessed on 24 July 2025).
[17] Cartel Court (2022), Fürst Möbel Decision, Cartel Court, Austria, https://edikte.justiz.gv.at/edikte/ek/ekedi17.nsf/alldoc/16e0b26360aa0e11c12588df003d7d09!OpenDocument.
[18] Cartel Court (2022), Krumböck Decision, Cartel Court, Austria, https://edikte.justiz.gv.at/edikte/ek/ekedi17.nsf/alldoc/8343914cc7e72948c125894f002fd599!OpenDocument.
[16] Cartel Court (2022), Norer Tischlereigesellschaft Decision, Cartel Court, Austria, https://edikte.justiz.gv.at/edikte/ek/ekedi17.nsf/alldoc/56e3b2d4eebc85fec12588d8002915f7!OpenDocument.
[15] Cartel Court (2022), Tischlerei Lechner Decision, Cartel Court, Austria, https://edikte.justiz.gv.at/edikte/ek/ekedi17.nsf/alldoc/0d5df54953312269c12589880030c429!OpenDocument.
[28] CPC (2023), “The Commission on protection of competition has addressed allegations for cartel agreement between “Cavaler Union 2001” EOOD, “Technomat-Mercury” EOOD and Labor-producing co-operation for handicapped “Zdravohod””, https://www.cpc.bg/en/news-482?returnUrl=page%3d2.
[26] CPC (2022), “The Commission carries out on-the-spot inspections at the offices of traders of toners and other printing consumables”, https://www.cpc.bg/news-266?returnUrl=page%3d10 (accessed on 19 September 2025).
[27] CPC (2022), “The CPC has addressed allegations for cartel agreement between “Total El Si” EOOD and “Nai 2015” EOOD for manipulating numerous public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/en/news-314?returnUrl=page%3d3 (accessed on 9 September 2025).
[25] CPC (2022), “The CPC initiated proceedings to establish the possible existence of a cartel agreement aimed at manipulating public procurement procedures with the subject of production and supply of official clothing and footwear”, https://www.cpc.bg/news-3?returnUrl=pa (accessed on 9 September 2025).
[24] CPC (2021), “Another procedure for self-referral of the CPC to establish possible manipulation of public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/news-254?returnUrl=page%3d14 (accessed on 19 September 2025).
[23] CPC (2021), “The CPC initiated a self-referral to establish a possible prohibited agreement between “Total LC” EOOD and “Nai 2015” EOOD in order to manipulate public procurement procedures”, https://www.cpc.bg/news-217?returnUrl=page%3d15 (accessed on 9 September 2025).
[51] Cypriot Administrative Court (2020), Ruling 1462/2017, Cypriot Administrative Court, Nicosia, https://trojaneconomics.com/2020/12/09/review-of-the-administrative-courts-decision-in-case-1462-2017/.
[29] European Commission (2011), Case M.9866 – United Group / Forthnet, Article 44 of Law 3959/2011, Government Gazette Issue A, European Commission, Brussels, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020M9866.
[36] HCC (2024), “Press release: Unannounced inspections at the premises of companies active in the travel sector”, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/2806-press-release-unannounced-inspections-at-the-premises-of-companies-active-in-the-travel-sector.html (accessed on 25 September 2025).
[37] HCC (2024), “Press release: Unannounced inspections at the premises of information technology (IT) and related service providers”, https://www.epant.gr/en/enimerosi/press-releases/item/2827-press-release-unannounced-inspections-at-the-premises-of-information-technology-it-and-related-service-providers.html (accessed on 25 September 2025).
[38] HCC (2024), “Press release: Unannounced inspections at the premises of smart water meter system providers”, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/2869-press-release-unannounced-inspections-at-the-premises-of-smart-water-meter-system-providers.html (accessed on 25 September 2025).
[39] HCC (2024), “Press release: Unannounced inspections in the waste management sector”, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/2995-press-release-unannounced-inspections-in-the-waste-management-sector.html (accessed on 25 September 2025).
[40] HCC (2023), “Press release: Case prioritization and assignment to a Commissioner-Rapporteur”, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/2675-press-release-case-prioritization-and-assignment-to-a-commissioner-rapporteur.html (accessed on 25 September 2025).
[35] HCC (2023), “Press release: Unannounced inspections at the premises of medical equipment suppliers”, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/2765-press-release-unannounced-inspections-at-the-premises-of-medical-equipment-suppliers.html (accessed on 25 September 2025).
[33] HCC (2021), Decision No. 748/2021 (MESOGEIOS), Hellenic Competition Commission, Athens, https://www.epant.gr/en/decisions/item/1905-decision-748-2021.html.
[34] HCC (2021), Decision No. 755/2021 (ATHONIKI TECHNIKI), Hellenic Competition Commission, Athens, https://www.epant.gr/en/decisions/item/2013-decision-755-2021.html.
[31] HCC (2017), Decision No. 642/2017 (TECHNICAL OLYMPIC), Hellenic Competition Commission, Athens, https://www.epant.gr/en/decisions/item/1226-decision-642-2017.html.
[32] HCC (2017), Decision No. 647/2017 (ALPINE / FCC / ARCHIRODON / IAKOVOU), Hellenic Competition Commission, Athens, https://epant.gr/en/decisions/item/1117-decision-647-2017.html.
[13] Mayr, M. (2025), “Main developments in competition law and policy 2024”, Kluwer Competition Law Blog, https://competitionlawblog.kluwercompetitionlaw.com/2025/04/24/main-developments-in-competition-law-and-policy-2024-austria/ (accessed on 26 September 2025).
[7] OECD (2026), Liniile directoare OCDE pentru combaterea trucării licitațiilor în procedurile de achiziții publice (Actualizare 2025), OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/d20bc570-ro.
[1] OECD (2025), Government at a Glance 2025, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/0efd0bcd-en.
[4] OECD (2025), OECD Competition Trends 2025, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/8c4bd00b-en.
[11] OECD (2020), Criminalisation of Cartels and Bid Rigging Conspiracies – Note by Austria, OECD, Paris, https://one.oecd.org/document/DAF/COMP/WP3/WD(2020)1/en/pdf.
[5] OECD (2019), Recommendation of the Council concerning Effective Action against Hard Core Cartels, OECD/LEGAL/0452, https://legalinstruments.oecd.org/en/instruments/OECD-LEGAL-0452.
[6] OECD (2019), Review of the Recommendation of the Council concerning Effective Action against Hard Core Cartels, OECD/LEGAL/0294, https://www.oecd.org/en/publications/2019/09/review-of-the-1998-oecd-recommendation-concerning-effective-action-against-hard-core-cartels_23b865d3.html.
[9] OECD (2018), OECD Checklist for Protecting Competition When Splitting Contracts into Lots, OECD, Paris, http://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/topics/policy-sub-issues/fighting-bid-rigging-in-public-procurement/oecd-checklist-for-protecting-competition-when-splitting-contracts-into-lots.pdf.
[10] OECD (2018), Protecting Competition When Managing the Risks of Very Low Tenders, OECD, Paris, https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/topics/policy-sub-issues/fighting-bid-rigging-in-public-procurement/oecd-checklist-for-protecting-competition-when-managing-the-risks-of-very-low-tenders.pdf.
[8] OECD (2016), Fighting Bid Rigging in Public Procurement: Report on Implementing the OECD Recommendation, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/57b223af-en.
[52] RCC (2024), “Competition Council launches investigation into IT&C equipment marketing in Romania”, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2024/06/Eng-ITC.pdf.
[50] RCC (2023), Decision No. 80, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2023/09/DECIZIE-80_06062023-versiune-publicare-site.pdf.
[49] RCC (2021), Decision No. 99, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2022/08/Decizie-role-publicare-site.pdf.
[47] RCC (2020), Decision No. 48, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2021/04/Decizia-48-2020-publicare-site.pdf.
[48] RCC (2020), Decision No. 71, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2024/01/Decizia-nr.-71-din-14.12.2020-conf-redacted-.pdf.
[46] RCC (2019), Decision No. 90, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/08/decizie_90_neconf_finala_site.pdf.
[45] RCC (2018), Decision No. 56, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2019/02/decizia_cc_nr_56-2018.pdf.
[44] RCC (2017), Decision No. 77, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2018/05/decizie_77_20122017_publicare_site.pdf.
[43] RCC (2016), Decision No. 83, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2017/06/decizia83_2016.pdf.
[41] RCC (2012), Decision No. 71, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2013/02/decizie_butimanu_brazi_publicare.pdf.
[42] RCC (2012), Decision No. 72, Romanian Competition Council, Bucharest, https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2013/02/decizie_girgiu_ruse_publicare.pdf.
[3] Smuda, F. (2012), “Cartel overcharges and the deterrent effect of EU competition law”, Centre for European Economic Research, Vol. 12/050, http://ftp.zew.de/pub/zew-docs/dp/dp12050.pdf.
[22] Supreme Court of Austria (2003), Ruling 13 Os 135/03, Supreme Court of Austria, https://www.ris.bka.gv.at/Dokument.wxe?Abfrage=Justiz&Dokumentnummer=JJT_20041006_OGH0002_0130OS00135_0300000_000&Suchworte=RS0098194.
[21] Supreme Court of Austria (2001), Ruling 13 Os 34/01, Supreme Court of Austria, https://gesetzefinden.at/judikatur/ogh/jjt_20010926_ogh0002_0130os00034_0100000_000.
[20] Supreme Court of Austria (2000), Ruling Os 107/99, Supreme Court of Austria, https://ris.bka.gv.at/Dokument.wxe?Abfrage=Justiz&Dokumentnummer=JJT_20000628_OGH0002_0140OS00107_9900000_000&Suchworte=RS0094164.
[30] Theodorakis, N. (2016), “Hellenic Competition Commission launched its largest investigation to date”, TTF Newsletter of Transatlantic Antitrust and IPR Developments, https://ttlfnews.wordpress.com/2016/06/27/hellenic-competition-commission-launched-its-largest-investigation-to-date/ (accessed on 12 June 2025).
[2] World Bank (2022), Cyprus Country Profile, (dataset), http://www.globalpublicprocurementdata.org/gppd/country_profile/CY (accessed on 8 August 2025).
← 1. Informații despre proiect sunt disponibile aici: www.oecd.org/en/about/projects/fighting-bid-rigging-in-public-procurement-in-austria-bulgaria-croatia-cyprus-greece-and-romania.html.
← 2. Pentru mai multe detalii, consultați cele mai recente cifre din tabloul de bord privind inflația al Băncii Centrale Europene: https://www.ecb.europa.eu/stats/macroeconomic_and_sectoral/hicp/more/html/data.en.html.
← 3. Pe lângă faptul că reprezintă încălcări administrative ale dreptului concurenței, practicile de trucare a licitațiilor sunt supuse și sancțiunilor penale în 30 de state membre OCDE. Pentru mai multe detalii, consultați: https://www.oecd.org/en/topics/sub-issues/competition-enforcement/fighting-bid-rigging-in-public-procurement.html.
← 4. Toate statele membre ale OCDE (inclusiv Austria și Grecia) aderă automat la Recomandarea privind combaterea trucării licitațiilor în domeniul achizițiilor publice [OECD-LEGAL-0396]. România a aderat, de asemenea, la această recomandare în calitate de asociat al Comitetului pentru Concurență al OCDE și se află în prezent în proces de aderare la OCDE.
← 5. A se vedea, pentru referință, Comunicarea Comisiei privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență, JO C 101, 27.4.2004, pp. 43–53.
← 6. Pentru mai multe detalii, consultați: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/document/print/en/ip_23_4531/IP_23_4531_EN.pdf.
← 7. Pentru mai multe detalii, consultați: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/document/print/en/ip_19_5911/IP_19_5911_EN.pdf.
← 8. Pentru mai multe detalii, consultați: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016XC1224(03).
← 9. Pentru mai multe detalii, consultați: https://www.competition.gov.cy/competition/competition.nsf/All/E42EFFF2966E624EC2257EA1003EB3D9?OpenDocument&highlight=58/2010
← 10. Pentru mai multe detalii, consultați http://www.competition.gov.cy/competition/competition.nsf/All/A7D885126163C030C225842C001E1D4D/$file/Decision%20CPC%2025_2017.pdf.
← 11. Curtea Administrativă din Cipru (2020[51]), Hotărârea 1462/2017. Pentru mai multe detalii, consultați: https://www.competition.gov.cy/competition/competition.nsf/All/E2D0811C288C826BC2258D8F00381222?OpenDocument&highlight=%CE%A3%CE%95%CE%9C%CE%97%CE%95%CE%9A
← 12. Pentru mai multe detalii, consultați http://www.competition.gov.cy/competition/competition.nsf/All/DB0C3771B42D9FEBC22583FB00235F85?OpenDocument&highlight=bid%20rigging.
← 13. Deciziile sunt următoarele: 620/2015 (Mrb/Focus), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1111-decision-620-2015.html, 668/2018 (Frieslandcampina Hellas/Mandrekas), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1313-decision-668-2018.html; 703/2020 (Papanastasiou/Pichas), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1177-apofasi-703-2020.html; 703/2020 (Grammi Goitrou/Mar Epipla, https://www.epant.gr/en/information/press-releases/item/986-press-release-settlement-procedure-leniency-program-decision-on-the-ex-officio-investigation-in-the-furniture-and-professional-equipment-market-703-2020.html; 721/2020 (Mega Sprint Guard/Drasis Security Group/Dias Sprint Guard/Stefanidis d. Konstantιnos), https://www.epant.gr/en/decisions/item/1323-decision-721-2020.html; 731/2021 (Mondiapol Hellas Security Services/Esa Security Solutions/Kalogerakis Security/Security Services Trade Association), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2119-decision-731-2021.html; 742/2021 (Toi Toi Hellas/Europrise Environmental/Dragonas/Alba Textile/Neilos Recycling), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2330-decision-742-2021.html; 767/2022 (Plieades/Pot & Pan/Tzanetos/Salas), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2208-decision-767-2022.html; 772/2022 (Dritsa-Kagli/Elviex/Knc/Bionrgwood), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2209-decision-772-2022.html și 828/2023 (Violak International/Inex Medical/Bbd Nik. Lainotis), https://www.epant.gr/en/decisions/item/2729-decision-828-2023.html.
← 14. Legea nr. 98 din 2016, Hotărârea Guvernului nr. 395 din 2016, Legea nr. 99 din 2016, Hotărârea Guvernului nr. 394 din 2016, Legea nr. 100 din 2016 și Hotărârea Guvernului nr. 867 din 2016.